Dupa reuniunea extraordinara a Consiliului Europei la care a participat, presedintele Basescu constata cu tristete ca pe tarabe sunt cartofi din Ungaria, "ca si cum n-am mai avea in tara", produse din Italia, Franta, floricele din Olanda.
"Ia uite, am uitat sa producem zarzavaturi. Romania este afectata din punct de vedere al competitivitatii, fermierii romani sunt afectati datorita (sic!) diferentei de subventie. Trebuie sa marim subventia, sa micsoram decalajul", concluziona seful statului.
Sunt doar cateva adevaruri din cele "n" existente. Care sunt doar recunoscute, fara a se intreprinde ceva de anvergura in acest atat de important domeniu al economiei. Situatia in agricultura e jalnica si revoltatoare in acelasi timp.
Arabilul pe cap de locuitor este de 20 de ori mai mare decat media UE. Din cele 24 de milioane hectare cat insumeaza teritoriul tarii, suprafata agricola reprezinta 14,7 milioane, cam 61%, iar terenul arabil ocupa aproximativ 66% din suprafata buna pentru agricultura. Toate in contextul in care Romania poate hrani 80 de milioane de oameni.
Dupa o evaluare facuta in noiembrie 2008 de INS, circa 7 milioane ha nu erau lucrate. Cu siguranta cifra a crescut, deoarece tinerii de la sate au luat calea strainatatii. Taranul a ramas, din pacate, la nivelul secolului al XIX-lea. In foarte multe locuri se ara cu vaca si martoaga costeliva. Ar urma la ham porcii, cainii si berbecii. Samanta e aruncata cu mana, apoi Dumnezeu cu mila si ploile la timp.
Micul fermier, albit intre timp de griji si deznadejde, asteapta de guvernari intregi sprijin pentru cumpararea de utilaje, posibilitatea de a garanta credite bancare cu pamantul detinut in proprietate, consultanta la infiintarea unor unitati de prelucrare a produselor. Acestea pe langa ruginitele teme legate de irigatii, bani de motorina etc.
