Era shogunilor și a luptătorilor ninja s-a încheiat de mult, dar tehnicile lor încă există, fiind transmise din tată în fiu.
Luptătorii ninja au fost mereu înconjurați de mister. Ei erau angajaţi de samuraii războinici nobili, pentru spionaj, sabotaj şi crime. Datorită costumelor negre care îi acopereau total, cu excepția ochilor, erau invizibili în întuneric...asta până când atacau. Erau dotaţi cu arme silențioase și mortale: „shuriken", un proiectil în formă de stea, sau „fukiya", un tub subţire prin care suflau diverse obiecte ascuţite.
Luptătorii ninja erau și renumiți spadasini. Ei se foloseau de arme nu doar pentru a ucide, ci și pentru a se urca pe ziduri de piatră, pentru a se strecura într-un castel sau pentru a-și observa inamicii.
În mare parte, misiunile lor erau atât de secrete, încât există foarte puține documente oficiale referitoare la activitățile lor. Armele și tehnica de luptă au fost duse mai departe din generație în generație.
Poveştile despre luptătorii ninja i-au inspirat pe regizorii de la Hollywood în a le crea o imagine de super-eroi care pot alerga pe suprafaţa apei sau care dispar cât ai clipi. „Asta este imposibil, oricât de mult te-ai antrena! Pâna la urma, ninja erau tot oameni", a declarat pentru BBC Jinichi Kawakami, ultimul maestru ninja al Japoniei.
Cu toate acestea, se pare că luptătorii se foloseau de un fel de flotoare pentru a trece o apă în picioare.
Kawakami a început să învețe tehnici de ninja încă de la vârsta de șase ani, de la maestrul său, Masazo Ishida.
„Eu credeam că doar ne jucăm, nu mă gândeam că practic învățam ninjutsu. La un moment dat, chiar mă întrebam dacă nu cumva mă învață cum să fur, pentru că îmi arăta cum să merg în perfectă liniște şi cum să intru prin efracţie într-o casă", îşi aminteşte Kawakami.
Alte aptitudini pe care le-a dobândit presupun fabricar
