Sunt tineri, sunt studenţi şi au hotărât să plece din România pentru a se perfecţiona în diferite domenii. Doresc să se întoarcă pentru a contribui la dezvoltarea ţării în care s-au născut. Dar oare România este pregătită să-i primească ? Mă identific cu ei şi am simţit şi eu frustrările lor. Sunt frustrările unor tineri cu idei inovatoare, care vor putea schimba ceva în România. Însă sistemul românesc s-ar putea să îi “distrugă”, să le taie din aripi. Vor să fie apreciaţi pentru ceea ce au făcut şi vor să fie lăsaţi să se implice. Dar au o dilemă : ce vor face în cazul în care se decid să se întoarcă ?

Numele meu este Ionela Ciolan şi sunt studentă la Facultatea de Stiinţe Politice “Roberto Ruffilli”, Universitatea Bologna, Italia. Îmi iubesc ţara mult dar câteodata am impresia că noi, tinerii care studiază domenii precum stiinţe politice, relaţii internaţionale sau studii europene, nu ne vom găşi un loc de muncă în România şi că mai devreme sau mai târziu ne vom refugia speranţele în alte ţări, state care le oferă tinerilor locul potrivit în societate şi îi ajută să se dezvolte.

Sunt în Italia doar de 3 luni şi deja am observat discrepanţe mari între situaţia cetăţeanului de rând de aici şi cel din România. Poate cel mai simplu şi elocvent exemplu este mediul universitar. În patru ani cât am studiat în România nu m-am simţit niciodată la fel de motivată şi respectată ca student. România are nevoie impetuasă de generaţia tânără pentru a supravieţui ca entitate statală dar şi de o educaţie de calitate care să formeze frumos şi corect tinerii. ­În plus, statul român ar trebui să depună eforturi colosale să se asigure de întoarcerea tinerilor plecaţi la studii/muncă în străinatate fiindcă pe de o parte are nevoie de forţa de muncă profesionistă şi de experienţa şi inteligenţa celor educaţi în stil occidental.

Dacă ne dorim să ţinem pasul cu re