Administraţia publică avea la sfârşitul lunii septembrie depozite bancare de circa 28,2 miliarde de lei (6,2 mld. euro), punând capăt unui şir de cinci luni consecutive de scădere faţă de vârful de peste 36 de miliarde de lei atins în martie.
Lichidităţile statului sub formă de depozite erau cu aproape 20% mai mari decât în urmă cu un an. Circa 96% din bani sunt concentraţi la administraţia centrală, în timp ce depozitele administraţiilor locale însumează numai 1,1 miliarde de lei.
Totuşi, în ultimele cinci luni administraţiile locale şi-au menţinut constant depozitele la peste 1 mld. lei, după ce în ianuarie 2012 acestea coborâseră la 692 mil. lei. Administraţia sistemelor de asigurări sociale deţinea în septembrie depozite de doar 3,3 mil. lei, însă nivelul era cu aproape 60% mai mare decât în urmă cu un an. În decembrie 2011 depozitele statului atinseseră un minim de 19 mld. lei, însă ulterior s-au refăcut rapid, mai ales după cele două emisiuni succesive de obligaţiuni pe piaţa americană, în valoare de 2,25 mld. dolari, ajungând la peste 36 mld. lei în martie. Prin prisma deţinerilor sub formă de depozite statul are o poziţie de debitor net în raport cu băncile, în condiţiile în care la nivelul lunii septembrie 2012 creditul guvernamental însuma 78,3 mld. lei, soldul fiind cu 20% mai mare decât în urmă cu un an. Aşadar datoriile către bănci sunt de aproape trei ori mai mari decât depozitele.
Cu toate acestea statul este un deponent important, având o cotă de 47% din depozitele totale ale clienţilor persoane juridice, respectiv de 14,5% din depozitele totale atrase de sistemul bancar. Administraţia centrală a făcut eforturi pentru a-şi îmbunătăţi rezervele de lichiditate după ce FMI şi Comisia Europeană au cerut asigurarea unui buffer în Trezoreria statului care să acopere necesarul de plăţi pe patru luni în avans, astfel încât să poată
