Miniştrii de finanţe din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au lansat, ieri, o nouă încercare de a ajunge la o înţelegere în privinţa deblocării tranşei de împrumut destinat Greciei, însă responsabilii europeni afirmau că o nouă reducere a datoriei elene nu este luată în calcul în acest moment, aşa cum ar dori FMI.
Poziţia europenilor vine în contextul în care, la finele săptămânii trecute, cotidianul german Der Spiegel informa că Fondul Monetar Internaţional propune o nouă restructurare radicală a datoriei Greciei. Publicaţia arăta că planul include o nouă reducere cu 50% a datoriei elene (din suma nominală), ceea ce ar permite aducerea nivelului debitelor Greciei la 70% din PIB în 2020, faţă de 144%, cât este estimat.
Creditorii privaţi ai Atenei au decis deja, anul acesta, tăierea a circa 100 de miliarde euro din datoria Greciei.
În prezent, cea mai mare parte din datoria Atenei - de 300 de miliarde euro - este "în mâna" zonei euro, BCE şi FMI.
Germania, principalul donator în programul de creditare destinat Greciei, se pronunţă categoric împotriva unei noi restructurări a datoriei elene.
Ministrul finanţelor de la Berlin, Wolfgang Schaeuble, a declarat înaintea reuniunii de ieri: "Reducerea datoriei elene este imposibilă din punct de vedere legal, nu doar pentru Germania, dar şi pentru alte ţări din zona euro, dacă aceasta este legată de o nouă garanţie pentru credite".
La rândul lor, doi membri ai conducerii BCE, Vitor Constancio şi Joerg Asmussen, au declarat că tăierea datoriilor nu se află pe agenda actuală privind Grecia.
Ieri, miniştrii de finanţe din zona euro s-au reunit la Bruxelles, în prezenţa directorului general al FMI, Christine Lagarde, şi a preşedintelui BCE, Mario Draghi, pentru discuţii pe marginea tranşei de ajutor destinate Greciei, sperând să convingă Fondul că Atena a făcut suficient ca
