L-am invitat pe Lucian Boia la o discuţie pe marginea volumului său proaspăt apărut la Humanitas, „De ce este România altfel?", care a fost cartea cel mai bine vândută la Târgul Gaudeamus.

După cum mărturiseşte, lui Lucian Boia i-a venit ideea să scrie acest volum în urma „psihodramei politice" din vara aceasta, care a stârnit reacţiile de stupoare din partea forurilor occidentale şi care „a lăsat impresia că ţara e defectă". Ca istoric, a căutat în trecut răspunsul pentru situaţia în care ne aflăm. „Dacă România arată într-un anume fel şi dacă guvernările şi până la urmă românii sunt aşa cum sunt, asta ţine de istorie", afirmă Lucian Boia, precizând însă că nu pledează pentru deresponsabilizarea guvernelor, a instituţiilor şi a românilor din ziua de astăzi. În volumul său, istoricul identifică momentele care au contribuit la rămânerea în urmă a României şi demontează exagerările şi mistificările istoriografiei noastre. Pe lângă faptele din trecutul îndepărtat, Boia abordează şi chestiuni de istorie recentă: confuzia valorilor de după Revoluţie şi „mahalaua românească", brandul de ţară, „apatia la români" sau „comedia politicii".

„Adevărul": Este România altfel?

Lucian Boia: E altfel în nişte limite europene, nu suntem chiar atât de exotici, dar, dacă ne comparăm cu popoarele Europei, cred că românii au acumulat

de-a lungul secolelor mai multe note de diferenţiere.

Deci explicaţia pentru situaţia în care ne aflăm trebuie căutată în istorie.

Oamenii acuză guvernul în funcţiune sau pe cel care l-a precedat, vorbind de „greaua moştenire". Eu nu vreau să spun că nu există o responsabilitate guvernamentală, a instituţiilor statului şi a fiecărui român, până la urmă, însă cred că problema e mai complicată şi mai gravă, pentru că e vorba de rezultatul unei istorii. Nu poţi schimba o ţară de azi pe mâine. Asta nu justifică