Poem de D.M. GAFTONEANU Creaţie din grupajul ”Iago şi Hiperyon”. Prozopoem satiric, specie literară nerecomandată celor lipsiţi de umor, cu accente din poezia “Criticilor mei” de Mihai Eminescu... Motto: „Nu sunt nici măcar umbră. Sunt visul unei umbre.”(Valeriu Butulescu) ...Umbra lui mă urmăreşte peste tot pe unde-aş merge, Chipul lui îl am în minte, niciodată nu se şterge! Prea ades mi se întâmplă să fiu comparat cu dânsul… (Dac-ar fi să pun la suflet, cred că m-ar lua şi plânsul!) …Simpli cititori de carte sau chiar critici de valoare, Toţi îmi spun acelaşi lucru: «Tu eşti mic iar el e MARE! El- Poet, Luceafăr, Soare cu gândire de savant, Tu- cometă fără coadă, n-ai nimic, eşti diletant! ...El, ca spicul plin de boabe, dumneata, un simplu pai… Stilul, rima, semnătura... ce mai!... de la el le ai!» Nu e zi să nu îmi spună câte un apologet: «Să-l citeşti, are de toate, e un geniu, e complet!» ...«Ce păcat că nu mai poate, el, o replică să-ţi dea, Limba să ţi-o şlefuiască precum lemnul la rindea Şi, ca grâul în combină, să fii bine scuturat De neghină, praf şi pleavă... până când vei fi curat!» ...«Între voi e diferenţa ca între stilou şi toc...» «Eşti cu el, din nordul ţării ... nu l-ai întâlnit deloc?» Iar capacul peste toate, întrebarea care vine: «Totuşi, cum se face asta, că îl copii aşa bine?» ...Dacă văd că mă striveşte tăvălugul de păreri, Unele îndreptăţite, altele, calomnieri, Atunci, iată, tuturora, vă voi spune un secret: Urmăriţi trei caractere: (dE), (Em), (gE) din alfabet… ...Veţi vedea, cum, impozantă, agăţată ca un scai, Este litera ”E” mare, UMBRA REGELUI MIHAI (!)... Ca o haină mă îmbracă... (eu sunt cele trei mai mici!), “Venusul”, pe-o stea pitică... ultimul dintre novici! ...Nişte “E-uri” cu valoare... peste toţi şi peste toate, Au miros, aspect, culoare, gusturi, valabilitate, Alţii se feresc de ele, însă mie... chiar îmi plac! Parcă văd