“Pedepsele aplicate au menirea să–i descurajeze pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii cu exponenţi ai vieţii politice sau să angajeze activităţi, dincolo de limitele legii, cu reprezentanţii clasei politice”, se afirmă în motivarea formulată de judecătorii ÎCCJ la sentinţa dată lui Adrian Năstase în dosarul Trofeul Calităţii.

“Instanţa de recurs consideră întemeiată opinia majoritară exprimată de prima instanţă, în sensul că – exemplul inculpaţilor (…) trebuie să reprezinte un puternic semnal de alarmă în primul rând pentru toţi reprezentanţii clasei politice din România, cu mesajul că ei nu sunt mai presus de lege, că faptele penale şi, în particular, cele de corupţie, pe care intenţionează să le comită, nu vor rămâne nesancţionate, chiar dacă, deseori, trece un interval de timp mai îndelungat de la momentul săvârşirii lor şi până la aplicarea pedepselor, perioadă de timp de care inculpaţii nu sunt, întotdeauna, străini. În acelaşi timp, pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a descuraja finanţarea ilegală a partidelor politice şi, în particular, a campaniilor electorale, folosirea, fără acoperire legală, a instituţiilor publice şi a resurselor acestora în beneficiul unor candidaţi, dar şi implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activităţi”, se arată în motivarea citata de Realitatea TV.

“În acest context, justiţia a apreciat că pedepsele aplicate au menirea să–i descurajeze pe toţi cei care ar fi tentaţi să intre în relaţii cu exponenţi ai vieţii politice sau să angajeze activităţi, dincolo de limitele legii, cu reprezentanţii clasei politice, contribuind la realizarea de către aceştia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel, să reflecteze asupra riscurilor pe care şi le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care deţin temporar funcţii publice sau politice importante, în sensul de a cân