În multe oraşe mici încă există blocuri cu hornuri scoase prin perete, care seamănă cu tentaculele încremenite ale unei caracatiţe, chiar dacă localităţile au fost deja conectate la gaz.
Oamenii spun că este prea scump să-şi instaleze sisteme autonome şi sunt nevoiţi să se încălzească la sobe cu lemne, deşi specialiştii avertizează că îşi pun viaţa în pericol. În orice moment poate izbucni un incendiu sau se pot intoxica inhalând monoxid de carbon.
Ala Ciobanu (30 de ani) locuieşte într-un bloc din centrul oraşului Sângerei. Familia şi-a construit o sobă între bucătărie şi cameră, a scos hogeagul prin perete şi l-a ridicat deasupra clădirii, ca fumul să nu-i deranjeze pe vecini. „Ţinem lemnele în garaj. Dimineaţa, soţul le aduce sus, ca eu şi copiii să nu le târâim pe scări", povesteşte femeia.
CU LEMNELE LA GEAM
Chiar dacă la bloc a ajuns conducta de gaz, familia Ciobanu nu va renunţa la cărbune şi lemne. „Vom conecta la gaz doar plita de gătit. Naşii noştri au încălzire autonomă şi ni se plâng că plătesc câte 2.000 de lei pe lună pentru gaz. Noi, în schimb, ieşim cu 5.000 de lei din iarnă", spune Ala Ciobanu.
Tot din economie, Tamara Lepota (67 de ani) şi-a clădit sobă în mijlocul apartamentului, iar geamurile le-a astupat cu foi de ardezie, ca să nu sufle vântul. Pensionara locuieşte la parter şi ţine lemnele sub cerul liber, lângă fereastră, ca să audă când vin hoţii.
„Pensia mea este de 883 de lei. Cu mari sacrificii, adun tot anul 4.000 de lei ca să-mi cumpăr lemne. De gaz, nici vorbă nu poate fi", se tânguieşte bătrâna. Deoarece nu are putere să despice buturugile, a cumpărat crenguţe pe care le frânge cu uşurinţă.
Primarul oraşului, Vasile Doga, spune că nu le poate interzice locatarilor de la bloc să se încălzească cu sobe, dacă nu-şi pot permite altceva.
„În Sângerei, încălzirea centralizată a dispărut în anii
