Cine-a câştigat prima bătălie pentru bugetul european? Marea Britanie, zic unii, ar fi un câştigător pentru că a reuşit să câştige aliaţi cu greutate într-un moment în care se vorbeşte despre ieşirea ţării din UE. Presa străină mai scrie despre Franţa şi Polonia, care au obţinut, ca un compromis, majorarea fondurilor destinate capitolelor care le interesează cel mai mult, respectiv agricultura şi dezvoltarea regională. Cum legea o face cel care plăteşte, nici Germania nu poate lipsi de pe lista câştigătorilor. Berlinul a reuşit să-şi demonstreze puterea protejând Marea Britanie şi împiedicând adoptarea unui buget prea costisitor. Marele pierzător este însă UE ca întreg, care în plină criză nu a reuşit să demonstreze că funcţionează ca o uniune.

Discuţiile de săptămâna trecută dintre şefii de state şi de guverne din UE s-au încheiat cu eşec după ce preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a aruncat prosopul în faţa alianţei celor mai bogate economii europene condusă de Germania şi Marea Britanie, care a refuzat să accepte un buget de 971 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, scrie The Guardian. Van Rompuy a încercat compromisul propunând informal reducerea bugetului la 940 miliarde euro, dar premierul britanic David Cameron a cerut tăieri suplimentare de 50 miliarde de euro, ceea ce ar fi dus proiectul de buget aproape de propunerea iniţială a Londrei, un buget de 885,6 miliarde euro. Olanda a cerut o reducere şi mai mare, de 100 miliarde euro. Nici cancelarul german Angela Merkel nu concepea să plece de la discuţii fără să obţină tăieri în planul propus de Van Rompuy. Ea consideră însă că, cerând reduceri de 50 miliarde euro, Marea Britanie merge prea departe. Propunerea iniţială a CE prevedea un buget de 1.033 miliarde euro.

Axa Londra - Berlin contra Bruxellesului

Dar Londra a găsit aliaţi în cel puţin două stat