Amazonul a fost văzut timp de secole ca o vastă „plapumă" de pădure tropicală, traversată de râuri. Dar odată cu creşterea populaţiei au apărut şi noi proiecte industriale ce vizează transformarea Amazonului în una dintre zonele cu dezvoltarea cea mai rapidă din Brazilia, lucru îngrijorător pentru cercetători.

Expansiunea oraşelor din pădurile tropicale este vizibilă în locuri precum Parauapebas, care s-a schimbat, pe parcursul unei generaţii, dintr-o aşezare de frontieră obscură cu împuşcături şi căutători de aur, într-o zonă urbană întinsă, cu mall-uri cu aer condiţionat, comunităţi închise şi dealeri auto care vând camionete Chevy.

Oamenii de ştiinţă studiază această dezvoltare şi se concentrează pe cererile de resurse din Amazon, cea mai mare pădure tropicală rămasă în lume. Deşi oficialii brazilieni au privit colonizarea Amazonului ca pe o problemă de securitate naţională (conducătorii militari au construit drumuri prin pădure, sub sloganul „Ocupă pentru a evita predarea“), defrişarea din zonă se numără deja printre principalele cauze de emitere a gazelor cu efect de seră.

Din cauza politicii care regularizează obţinerea de teren pentru cei fără acte de proprietate, imigranţii sunt atraşi de oportunităţile de lucru din oraşele amazoniene, ceea ce contribuie la creşterea populaţiei care acum numără 25 de milioane de locuitori. Biologii şi cercetătorii sunt îngrijoraţi că această creştere bruscă va face ca legile forestiere şi scăderile defrişărilor să nu însemne nimic.

„Mai multă populaţie duce la mai multe defrişări“, avertizează Philip Fearnside, cercetător la Institul Naţional pentru Cercetare a Amazonului din Manaus, unul dintre oraşele cu cea mai rapidă dezvoltare din Brazilia în perioada 2000-2010.

Cartier dintr-un oraş amazonian FOTO Shutterstock

Dintre cele 19 oraşe braziliene cuprinse în recens