În materie de cercetare ştiinţitică - una dintre ramurile, în principiu, de vârf ale avangardei elitelor intelectuale, pentru că, la urma urmei, ea lărgeşte şi adânceşte cunoaşterea contemporană - lucrurile stau rău în România de destul timp. O nouă modificare în acest domeniu a stârnit şi continuă să stârnească nedumeriri şi proteste. Faptul este normal într-o ţară unde cercetarea îşi caută drumurile nu dintr-o lipsă de vocaţie, ci pentru că sistemul ei este subalimentat şi „virusat".
De astă dată chestiunea în dezbatere este cea a evaluărilor de proiecte. Ultima tendinţă fusese a implicării substanţiale a unor evaluatori străini, dar acum Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) anunţă că „prin impunerea utilizării unui număr de evaluatori străini cel puţin paritar cu numărul evaluatorilor români, costurile operaţionale au crescut în mod semnificativ la peste 40 miliarde de lei la ultima competiţie, iar calitatea rezultatelor evaluării nu pare a fi evoluat semnificativ".
Faţă cu această... evaluare a evaluării internaţionalizate, „Asociaţia Ad Astra doreşte să atragă atenţia asupra mesajului alarmant transmis de către «Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică» (ANCS), ... prin care se prefigurează reducerea numărului de experţi străini implicaţi în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare. Considerăm că o asemenea măsură ar afecta în mod grav calitatea procesului de selecţie şi, de aceea, credem că ea trebuie să preocupe întreaga comunitate ştiinţifică românească".
Chestiunea implicării cât mai intime a experţilor străini, nu doar în evaluări, ci chiar în cercetarea românească - prin cooperări, publicaţii comune, stagii la unităţile partenere în contrapartidă, găzduirea studiilor româneşti în reviste străine şi publicarea cercetărilor străine în publicaţii româneşti, evaluări - s-a pus încă îndată după r
