Odată cu alegerile de duminică din Catalonia, s-a tras cortina peste cea mai disputată şi tensionată campanie electorală catalană din ultimile trei decenii de democraţie spaniolă. Campanie care a gravitat în permanenţă în jurul planurilor secesioniste ale actualului şi viitorului premier catalan, Artur Mas, care direct, tranşant şi fără eufemisme, a cerut catalanilor votul, în schimbul independenţei.

Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea

Euforică mobilizare electorală în Catalonia, pe măsura mizei acestor alegeri: 70% dintre cei aproape 5 milioane și jumătate de electori au așteptat la cozi în fața centrelor de vot, pentru a tranșa problema suveranității acestei provincii spaniole.

Partidul lui Artur Mas, Convergență și Unitate, câștigă, dar nu reușește să obțină majoritatea absolută, la care spera atunci când a hotărât devansarea alegerilor, ba mai mult, pierde 12 locuri în viitorul Parlament. Rezultatul obținut duminică îl clasează pe primul loc, cu 29% din opțiunile de vot, dar cu nouă procente mai puțin decât acum doi ani. Deși rezultatul este un eșec evident, Mas a ținut să remarce că electoratul catalan a dat un vot de încredere "blocului politic care susține independența Cataloniei", el a recunoscut că proiectul separatist s-a complicat, că "situația nu este ușoară, (...) dar că se va merge mai departe după același plan".

Pe locul doi, alt partid separatist catalan, Stânga Republicană, care teoretic ar trebui să fie partenerul ideal, pentru a forma majoritatea absolută necesară organizării referendumului secesionist, dar o parte a analiștilor vede dificilă conviețuirea, din cauza programului economic de stânga al republicanilor. Aceștia au dublat rezultatul anterior, al anului 2010, cu un discurs separatist mult mai radical decât Artur Mas, iar candidatul acestora, Oriol Junqueras îi avertiza pe catalani, în campania e