Deşi s-a păstrat, în mare parte, vechea distribuţie a puterilor la Washington, e posibil ca alegerile să fi marcat un moment esenţial în arena politică americană.

La prima vedere, alegerile din 6 noiembrie nu par să fi adus o schimbare majoră la Washington. Casa Albă şi Senatul au ră­mas în mâinile democraţilor, în timp ce re­publicanii şi-au păstrat majoritatea în Ca­mera Reprezentanţilor. Menţinerea aces­tui statu quo a fost însă obţinută la un preţ ridicat, căci ultimele alegeri au fost de departe cele mai costisitoare din istoria Americii. Decontul scrutinului pentru ale­gerea preşedintelui în 2012 s-a ridicat la peste 3 miliarde de dolari, în timp ce ale­gerile pentru Congres au costat de două ori mai mult (aproximativ 6 miliarde de do­lari). Echipa de campanie a pre­şe­din­te­lui Obama a adunat şi cheltuit 1 miliard de dolari, în timp ce echipa lui Mitt Rom­ney a avut la dispoziţie aproape 825 de milioane. Sponsorii au jucat un rol decisiv în aceste alegeri, acţionând de cele mai multe ori din spatele cortinei, uneori chiar anonim. Astfel de cheltuieli fabuloase au fost făcute posibile de o controversată de­cizie a Curţii Supreme din 2010 (Ci­tizens United), care a dus la legalizarea aşa-nu­mitelor Super-Pacs şi a grupurilor aşa-zis „independente“ (de fapt, apropiate uneia sau alteia dintre cele două tabere), care pot să sponsorizeze legal campanii politice după bunul plac. Acestea au cheltuit nu mai puţin de 970 milioane de dolari în 2012.

Să fie atunci aceasta marea „schimbare“ de care au vorbit unii analişti americani sau e vorba în realitate doar de o iluzie? În Camera Reprezentanţilor, republicanii şi-au păstrat majoritatea (242-193), iar în Senat democraţii şi-au mărit uşor avan­tajul (53-47), câştigând o poziţie nesperată în Indiana şi păstrându-şi una în Missouri, unde candidatul republican Todd Aiken a pierdut în urma unor declaraţii