Statutul de “democraţie originală” al României a fost cu siguranţă atins în 2007, atunci când a fost adoptată Legea electorală după care s-au desfăşurat alegerile din 2008 şi care le va reglementa şi pe cele din 9 decembrie. Astfel, în Parlament pot ajunge oameni care s-au clasat pe locurile 2, 3 sau chiar 4 în colegiile în care au candidat şi nimeni nu ştie câţi parlamentari vom avea din iarnă. Totul a devenit posibil când partidele au convenit să introducă votul uninominal, dar să păstreze regula proporţionalităţii reprezentării în Parlament în raport cu numărul de voturi obţinut de fiecare partid.

Legea din 2007 a reprezentat un compromis între partidele parlamentare de atunci, între adepţii sistemului electoral majoritar, pe model anglo-saxon, în care votul se exercită uninominal, iar primul clasat într-un colegiu obţine automat mandatul. Atunci promotorii săi erau PDL şi preşedintele Traian Băsescu, însă evoluţia favorabilă în sondaje a PDL a făcut ca democrat-liberalii să-şi nuanţeze acum poziţia.

Pentru păstrarea votului pe listă şi al proporţionalităţii reprezentării în raport cu numărul de voturi obţinut se pronunţau liberalii, preocupaţi că ar putea să fie subreprezentaţi în Parlamentul din 2008 şi UDMR, Uniunea fiind îngrijorată că maghiarii din afara judeţelor Harghita şi Covasna nu vor mai reprezentaţi în Parlament.

Între aceste poziţii diametral opuse s-a ajuns la compromisul din 2007 care nu numai că nu a rezolvat hibele sistemului electoral de până atunci, anume clientelismul din interiorul partidelor la întocmirea listelor cu candidaţi şi dezinteresul parlamentarilor faţă de circumscripţiile pe care le reprezentau, dar a generat altele.

Citeste mai mult pe RTV.NET

Statutul de “democraţie originală” al României a fost cu siguranţă atins în 2007, atunci când a fost adoptată Legea electorală după care s-au desfăşurat alege