Au dispărut sub ape mulţime de oameni, potopul a înaintat repede, înghiţind pământuri, aşezări, păduri, cursuri de apă. Apele creşteau, iar cei la care apele nu ajunsesera încă îşi făceau şi ei bagajele.

Marele potop, rămas în Biblie sub numele de "Potopul lui Noe". Într-o bună zi, limba de pământ care despărţea Mediterana de lacul pontic a cedat, iar apele au năvălit cu o forţă de neimaginat…

Au plecat ţinuturi întregi, populând Europa, Asia şi ajungând, poate, până în Africa. “Generaţia potopului şi următoarele generaţii au trăit cu trauma acestei cumplite pedepse divine, aşa cum a fost interpretat cataclismul. Martorii acestui teribil potop au păstrat în amintirea lor evenimentul, pe care îl regăsim în Biblie ca "Potopul lui Noe". În Vechiul Testament, potopul are însă loc mai târziu…

Susţinuţi de cel care a descoperit Titanicul

Teoria revarsării bruşte a Mediteranei în Marea Neagră a fost lansată de doi cercetători americani oceanologi, William Ryan şi Walter Pitman. Cercetările lor au început în anii '60, dar puzzle-ul era prea complicat, şi abia prin 1990 începuse să se dezlege cu adevărat. Echipa lor a cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, care încifraseră în ele o istorie plină de surprize.

Zonele care au fost inundate au oferit sedimente care aparţineau evident unui ţinut uscat, inundat brusc de o apă sărată. Datările celor doi cercetători plasează catastrofa acum circa 7.600-7.500 de ani, deci pe la 5.500 i.Hr. Facerea Lumii e plasată, de tradiţie, în anul 5.508. După încetarea prăpădului se năştea, într-adevăr, o lume nouă. TOT DIN PANORAMA:EXTRATEREȘTRII există. VEZI DOVADA GĂSITĂ ÎN ANTARTICA

În 1998, William Ryan şi Walter Pitman au scris împreună cartea "Potopul lui Noe (apărută şi la noi, la Editura Dacica). BBC a făcut un documentar pe baza acestei cărţi, iar teoria lor a fost preluată şi