Clujenii trăiesc mai prost decât în urmă cu câţiva ani, dar sunt mai civilizaţi. Nu este concluzia vreunui sondaj realizat de un institut specializat, ci a unei analize sumare a gunoaielor ridicate din pubelele clujenilor.
Clujenii produc, în 2012, lunar, peste 4.000 de tone de deşeuri, faţă de 10.000 de tone cât aruncau într-o lună în 2011. Diminuarea e generată de programele de colectare selectivă, dar şi de scăderea nivelul de trai.
"Pe vremea Caritasului, în anii '91, '92 şi '93, cantităţile de deşeuri produse într-un an de zile au fost cât în cinci ani normali sau în zece ani de criză", explică Eugen Vereş, adiministrator rampă depozitare deşeuri.
Acesta spune că a apreciat întotdeauna abonaţii din cartierul Gheorgheni, pe care i-ar clasifica, din punct de vedere al implementării colectării selective, pe primul loc. În top ar intra şi Grigorescu şi Mărăşti.
Eugen Vereş spune că, în ultimii ani, cantităţile de deşeuri care ajung pe rampă au scăzut cu peste 30% şi majoritatea deşeurilor se reciclează. Chiar şi aşa, lucrurile sunt destul de clare în ceea ce priveşte traiul pe care îl duc clujenii din diferite zone ale oraşului.
"Zona centrală e zona în care trăiesc mai bine, după deşeurile pe care le produc şi zona Andrei Mureşanu. La polul opus rămân tot Mănăşturul şi Mărăştiul", mai spune Vereş.
Şi sociologii sunt de acord cu o astfel de clasificare, chiar dacă vorbesc strict ipotetic.
"Sigur că există o legătură între modul de viaţă al oamenilor, ceea ce consumă şi ceea ce aruncă, şi că nivelul lor de viaţă se reflectă în bună măsură şi în ghena de gunoi. Se poate să avem un gunoi al bogaţilor şi unul al săracilor. Să avem un gunoi unde există preponderent resturi alimentare dar şi unul unde există ambalaje de obiecte de consum mai îndelungat, care e un indicator pentru un anumit nivel al comunităţii sau a celui care umpl
