Jumătate din cele 27 de state membre UE ţin o evidenţă incompletă a infracţiunilor motivate de ură, iar România niciuna, încălcând astfel convenţii europene în domeniul drepturilor omului, anunţă Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (FRA) într-un raport publicat marţi.

În cadrul unui studiu asupra practicilor de colectare de date în UE, Agenţia europeană a constatat că 13 state au putut să furnizeze doar "statistici limitate" asupra infracţiunilor motivate de ura faţă de rasă, religie sau sex.

Acest lucru înseamnă că au fost înregistrate puţine infracţiuni ca atare şi că date în acest sens sunt publicate rar.

Între aceste ţări sunt citate Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia, Ungaria, Bulgaria sau Slovenia. În România, FRA a constatat o absenţă totală a colectării de date despre acest tip de infracţiuni.

În schimb, patru ţări - Marea Britanie, Finlanda, Suedia şi Olanda - ţin registre foarte complete ale unor atacuri asupra unor persoane, din cauza rasei, sexului, orientării sexuale, dizabilităţii sau religiei lor, şi publică toate aceste informaţii, anunţă Agenţia UE.

Registrele din Franţa, Germania, Austria sau Belgia sunt considerate bune, dar nu exhaustive.

"În cazul statelor membre în care colectarea de date este limitată (...), putem aprecia că (acestea) nu îşi îndeplinesc datoria de a ataca infracţiunile motivate de ură", se subliniază în raport.

"Dacă sistemul justiţiei penale omite să se uite la motivaţiile acestor infracţiuni, în acest caz se poate vorbi despre o încălcare (...) a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului", apreciază FRA, adăugând că infracţiunile motivate de ură sunt "o realitate cotidiană" în UE.

Tendinţa unei concentrări asupra unor infracţiuni comise de către extrenişti explică totodată faptul că "manifestări cotidiene ale unor prejudecăţi şi abuzuri, ca de exemplu rele tratamente