Practica încheierii unor contracte de drepturi de autor mult prea stufoase pentru ziariști începe să fie o modă în trusturile de presă românești. Este modalitatea prin care jurnaliștii sunt “legați de glie”, aflându-se practic la cheremul angajatorului. Contractele îi oferă acestuia din urmă “drept de viață și de moarte” asupra operei jurnalistului, iar acestuia niciun alt drept decât acela de a-și lua banii și aceia atunci când trustul este dispus să-i plătească.
Reporter Virtual v-a relatat AICI despre prevederile contractuale aplicate la “Jurnalul Național”, prin care ziariștilor li se interzice să mai publice altundeva (deși nu au contracte de muncă cu compania) și prin care dreptul de folosință a operei este cedat pe timp de 50 de ani! Totodată, pentru divulgarea clauzelor din contractul de drepturi de autor, jurnalistul poate fi acționat în justiție pentru daune de zeci de mii de euro.
O situație asemănătoare se regăsește și în trustul PRO, unde jurnaliștii de la agenția de presă Mediafax, ziarul online “Gândul”, dar și alte structuri ale companiei, și-au cedat dreptul de folosință a operei pentru o perioadă de 25 de ani. Iată, așadar, că Adrian Sârbu e ceva mai omenos decât Dan Voiculescu, reducând perioada de “întemnițare” a operei la jumătate față de mogulul din Băneasa.
Cei care au și carte de muncă sunt protejați oarecum în cazul unor concedieri, ei putând să obțină plăți compensatorii și ajutor de șomaj; cei care au însă doar contracte DA – mare parte – pot fi dați afară oricând, fără explicații și fără reparații.
Trusturile de presă aleg din ce în ce mai mult modalitatea de a angaja oameni doar cu contracte de drepturi de autor, cărora le adaugă diverse contracte de confidențialitate, pentru că în aceastea pot trece orice, spre deosebire de Contractul de muncă ale cărui prevederi nu le pot excede pe cele cuprinse în Codul Mun
