Partea dureroasă a raportului MEDIADEM este reflecția asupra statutului profesional al jurnaliștilor din România.
Copleșită de asaltul politic asupra statului și a vieții de zi cu zi, societatea românească s-a apărat ca un organism slab, manipulabil, incapabil de reacție critică de masă. Mass-media, supuse unor schimbări forțate de criza globală, dar și de lipsa de viziune a autorităților, s-au aliniat punându-se în slujba bătăliilor politice și de afaceri, părăsind în multe cazuri misiunea de mediator sau arbitru al comunicării sociale. Analizele și dezbaterile de fond despre soarta presei din România au rămas în grija unor proiecte sau organisme internaționale, fiindcă îngrijorările și reacțiile europene, de pildă, sunt mai adecvate decât cele conjuncturale interne. Raportul MEDIADEM, redactat de Ioana Avădani într-un program european care identifică deficiențele politicilor media în 14 țări, oferă un tratament pe termen lung al bolilor presei românești, aflată în deficit de independență, de profesionalism și de atenție din partea decidenților.
Concluzii neliniștitoare, consemnate de Cristian Ghinea, se impun în studiul de caz care precede raportul: legislația europeană privitoare la protecția libertății presei este caricaturizată la noi, piața dominată de televiziune este vulnerabilizată de tendința aglutinării în jurul mogulilor care controlează editorial presa, aşezând-o în slujba intereselor de putere și câștig oneros, avantajul intrării facile în profesie aduce aluviuni de incompetență și instabilitate în breaslă, asocierea profesională și morală se face greu și fără ecou, iar societatea nu privește independența presei ca pe o valoare demnă de apărat. Trecerea TVR de la o televiziune de stat roasă de datorii și insecuritate financiară la statutul de televiziune publică este un proces încă neîncheiat, din v
