Să presupunem că:

USL chiar câștigă alegerile cu o majoritate confortabilă; președintele Traian Băsescu recunoaște rezultatele alegerilor; tot președintele acceptă că au dreptate cei care susțin că, dincolo de ce crede Domnia sa despre dl Victor Ponta, trebuie să-l desemneze pe președintele PSD să formeze noul cabinet; îl desemnează; dl Ponta se apucă de formarea guvernului; dl Dan Voiculescu se apucă de destupatul sticlelor de șampanie; domnul Adrian Năstase își freacă palmele a liberatate și gata de număratul ouălelor adunate la Cornu în vremea cât Domnia sa era în cantonament la Rahova; când, țac-pac!, la Bruxelles ia cuvântul europarlamentarul Monica Macovei.

Să presupunem că:

dna Monica Macovei, consecventă cum o știm, trage, în plen, mai multe semnale de alarmă – președintele României a desemnat ca prim ministru un plagiator, un mincinos ordinar, un complotist împotriva statului de drept, un instigator la lovitură de stat, un dușman de moarte al Justiției, un hoț care (împreună cu gașca sa) a falsificat peste două milioane de voturi la referendumul din 29 iulie, un terorist care își însușește prerogative prezidențiale, un cheguevarist sângeros, o scânteie a războiului civil de peste vară, o unealtă a postului de radio Vocea Rusiei; pe cale de consecință, un președinte care desemnează un asemenea premier este un trădător de țară și un dușman crunt al valorilor Europei.

Să presupunem că:

dl José Manuel Barroso, dna Viviane Reding & Comp o iau, ca de obicei, în serios pe dna Monica Macovei; sunt împietriți la auzul acestor vești despre o țară membră în UE; după câteva ore se dezpietresc; îi cheamă la ordine pe cei doi politicieni români – președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta – și le freacă ridichea; apoi le pun sub ochi proaspăt-apărutul număr al revistei “Nature” (ediția în limba română) în care este dezvăluit jalni