Cum aţi ajuns să faceţi un film despre Roşia Montană?
Am făcut deja, mai demult, un film despre minerit. De atunci mă preocupă acest subiect. Despre Roşia Montană am citit mult şi în ziare, iar în 2009 m-am hotărît să vin să văd ce e la faţa locului. Am mers acolo, am vorbit cu cei din mişcarea de protest, dar şi cu cei de la firmă... Şi m-am hotărît că trebuie să fac ceva.
Aţi reuşit să redaţi o imagine echilibrată, obiectivă; cum aţi construit filmul?
Există mai multe probleme legate de proiectul Roşia Montană: de la protecţia mediului şi partea de patrimoniu la şomaj şi relaţiile interumane, latura socială... Am încercat să creez nişte module tematice, prezentînd punctele controversate pe aceste subiecte. Dar elementul central al filmului îl reprezintă oamenii. Cred că filmul e mai convingător dacă eu, ca observator din afară, nu mă poziţionez de o parte sau de alta, nu arăt cu degetul într-o anumită direcţie, ci îl las pe spectator să-şi facă o opinie. Am căutat localnici care să-şi spună povestea lor, dar şi a problemei în ansamblu – de aceea am şi renunţat la naraţiune, la voice-over.
Cum aţi perceput reacţia spectatorilor după proiecţiile de la Sibiu?
Nu m-am aşteptat la o reacţie atît de clară şi de emoţională a publicului. Nu doar la urmă, cînd a aplaudat minute în şir, ci şi în timpul filmului. Şi mi s-a confirmat prin asta, încă o dată, că subiectul Roşia Montană îi preocupă pe oameni.
Fabian Daub este regizor. Cel mai recent film al său este documentarul Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei, care a avut premiera la Astra Film Festival 2012 de la Sibiu, unde a cîştigat Premiul special acordat documentarului românesc. Următoarele proiecţii vor avea loc în Bucureşti, pe 1 şi 2 decembrie, la Muzeul Ţăranului Român, şi în Cluj, pe 4 şi 5 decembrie, la Cinema Victoria, respectiv Casa TIFF.
a consemnat Patricia MIH
