Statul român a fost condamnat la CEDO pentru încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie a fostei judecatoare Elena Pop Blaga de la Tribunalul Bihor, în prezent pensionară şi candidată la funcţia de senator din partea PPDD.
Condamnarea priveşte interceptările telefonice solicitate de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie în perioada 1999-2005, în timpul anchetei şi ulterior a procesului demarat pe numele fostei judecătoare, pentru fapte de corupţie.
Magistraţii europeni au stabilit că Elena Pop Blaga a fost ascultată ilegal de SRI, la cererea PNA, în baza unor mandate ale Înaltei Curţi date în timpul anchetei penale dar şi ulterior, în tot timpul procesului, când s-a invocat pericolul pe care îl reprezenta pentru siguranţa naţională, fiindu-i încălcate dreptul la viaţă privată şi de familie, deoarece autorizarea legală a interceptărilor nu a putut fi dovedită de către autorităţile judiciare din România.
În plus, CEDO a mai reţinut şi expunerea fostei judecătoare la rele tratamente pe perioada cât a fost ţinută în arest, deoarece ar fi stat 30 de zile într-o celulă de 3,5 pe 5 metri, laolaltă cu alte şase femei, din care unele bolnave de sifilis, trebuind să suporte şi mirosurile closetului din celulă. De asemenea, Pop Blaga a reclamat şi faptul că pentru două zile, în vederea audierii sale la Înalta Culte de Justiţie, a fost transportată la Bucureşti cu cătuşe la mâini, iar în arestul Poliţiei Bucureşti a fost ţinută, până la întocmirea formalităţilor, timp de două ore, închisă într-un WC.
Odată cu condamnarea României, CEDO a acordat şi daune, însă acestea sunt simbolice, pe considerentul că simpla recunoaştere a dreptului încălcat constituie o reparare a prejudiciului.
Astfel, România a fost obligată la plata a 4.900 euro, cu titlu de daune, sumă care se adaugă la cei 20.000 euro, obţinuţi tot ca daune mora