În organizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), joi, 15 noiembrie 2012, au avut loc două manifestări de interes istoric: vernisajul unei expoziţii de facsimile, fotografii şi informaţii diverse legate de activitatea postului de radio „Europa liberă“ şi seminarul „Intelectuali români în exilul parizian“. Ambele acţiuni au fost susţinute financiar dintr-un proiect al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Tema expoziţiei a fost „O istorie în date şi fotografii din arhivele Securităţii“, la vernisajul desfăşurat la Muzeul Naţional de Istorie a României, sala „Mihai Viteazul“, luând cuvântul, între alţii, dnii Mircea Carp, Liviu Tofan şi Mihail D. Sturdza, foşti redactori ai cunoscutului post de radio, ca invitaţi, iar din asistenţă: prof. dr. Nicolae Constantinescu, chirurg la Spitalul Colţea, istoricul Matei Cazacu, fost deţinut politic, Ion Varlam, scriitoarea Georgeta Dimisianu. După cum se ştie, Radio „Europa liberă“ a constituit un influent mijloc de informare a opiniei publice româneşti asupra abuzurilor regimului comunist, transmisiunile începând din anii ’50 ai Publicitate secolului trecut. Emisiunile în limba română însumau optzeci de ore săptămânal, programul axându-se, în principal, pe două grupe de probleme politico-sociale: internaţionale şi româneşti. Rubricile erau variate şi de mare impact asupra ascultătorilor (Actualitatea românească, Probleme economice, Tinerama, Programul politic, Lumea creştină, Teze şi antiteze la Paris, Ştiri cenzurate în România, Comentarii din Washington etc.). În lumea presei şi nu numai au rămas în amintire numele „vocilor“ acestui post de radio, ascultat la noi de la vlădică până la opincă: Emil Georgescu, Nicolae Constantin Munteanu, Mircea Carp, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nestor Rateş etc. Directorii posturilor au fost, de-a lungul timpului, M