In Franţa, liderii principalului partid de dreapta caută cu disperare o soluţie pentru ieşirea din criza în care a intrat formaţiunea pe fondul rivalităţii dintre Jean-François Copé şi François Fillon. Fostul ei lider, şi preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, este solicitat să intervină, dar marja sa de manevră apare ca fiind limitată sau riscantă.

De fapt, în calitate de fost preşedinte, Nicolas Sarkozy este în prezent membru al Consiliului Constituţional. Ori acest statut îi impune o neutralitate politică absolută. Daja au apărut în rîndurile stîngii unele reacţii critice la faptul că Nicolas Sarkozy încearcă să medieze între cei doi rivali, Jean-François Copé şi François Fillon. Nu este nici o problemă dacă Nicolas Sarkozy vrea să revină în peisajul politic şi să salveze principalul partid de dreapta de la auto-sabordare, dar în acest caz el trebuie să demisioneze din Consiliulul Constituţional, spun unele voci în rîndurile stîngi.

Scenariile care se profilează la orizont pentru deblocarea situaţiei nu sunt multe. Cel mai plauzibil este cel care prevede organizarea unei referendum, astfel încît “baza” să spună dacă vrea sau nu să mai voteze o dată pentru a-şi desemna liderul. Iar dacă baza spune da, atunci ar urma ca noul scrutin să fie organizat în condiţii de transparenţă totală, eventual cu mai mulţi candidaţi decît cei doi mari rivali, Jean-François Copé şi François Fillon. Problema este că în politică uneori victoria îi aparţine celui care cîştigă timp. Ori, în prezent, omul care încearcă să cîştige timp este Jean-François Copé.

El ştie că pînă la urmă militanţii se vor sătura de gîlceavă, vor renunţa poate chiar şi la un nou scrutin şi vor accepta şefia sa, chiar în condiţii de legitimitate fragilă. François Fillon ştie şi el că după momente de efervescenţă tensiunile se calmează uneori repede şi că militanţii preferă stabilitatea.