Este sau nu este constituţională? O dispută între ministrul justiţiei Oleg Efrim şi preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi.
Reformele din justiţie propuse şi susţinute de ministrul Oleg Efrim au stârnit o controversă de ordin constituţional. Este vorba de pachetul prin care s-ar introduce pentru toţi actorii din justiţie răspunderea penală pentru îmbogățirea ilicită și confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate. Liliana Barbăroşie a căutat să facă mai multă lumină în această dispută.
Contrară constituţiei ar fi, la părerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, - de altfel criticul cel mai înverşunat al propunerii, - intenţia autorităţilor de a-i pune pe funcţionari sau magistraţi, chiar şi pe cei declaraţi drept „corupţi” de către justiţie, să dovedească că averile pe care le deţin nu ar fi şi ele obţinute în urma unor ilegalităţi. Nu persoana, ci statul care o acuză ar trebui să probeze caracterul ilicit al averii, îşi explică Mihai Poalelungi viziunea, afirmând că ea s-ar baza mai ales pe o interpretare formulată anul trecut de Curtea Constituţională la articolul din legea supremă ce se referă la proprietatea privată.
Ministrul justiţiei, Oleg Efrim, spune, pe de altă parte, că şi-a întemeiat şi el propunerea pe aceiaşi interpretare a articolului 46 formulată de Curtea Constituţională, de altfel, la propria-i solicitare:
„Vreau să ştie toată lumea că anume eu am solicitat acea interpretare CC şi le recomand tuturor să o citească atent. Într-adevăr există prezumţia de dobândire licită a averii, dar în aceiaşi hotărâre curtea indică clar că aceasta nu este o piedică pentru stat de a prevedea măsuri confiscatorii pentru averi dobândite ilicit. Oamenii dacă ar citi proiectele, ar vedea că pentru confiscare nu este suficient ca să fie constat decalajul între avere şi veniturile funcţionarului, ci trebuie să exis
