Doljul este în top la nivel naţional, când vine vorba de bolile care plasează România la periferia Europei, iar soluţii de îmbunătăţire a situaţiei nu se întrevăd, având în vedere principalele cauze care afectează sănătatea populaţiei
Sănătatea este un capitol la care doljenii stau cel mai prost. Orice boală ai alege, dintre cele care reprezintă principalele cauze de mortalitate în lume, România se va situa mereu printre primele ţări ca incidenţă, iar judeţul Dolj în top la nivel naţional. Dacă ne referim la bolile cardiovasculare, observăm că 62% din decesele din România au această cauză, iar în Dolj procentul creşte până la 70% (una din şase persoane din judeţ suferă de o boală cardiovasculară). Tuberculoza, o altă boală care situează România la periferia Europei, este prezentă cel mai mult în Oltenia, în Dolj, Olt şi Mehedinţi. Din cele în jur de 1.200 de cazuri de TBC din Dolj, 70 la sută au reprezentat surse de contaminare. 60 dintre cazuri sunt deja din categoria MDR-TB (multi-drug-resistant tuberculosis), care nu mai răspund la tratament.
Doljenii stau rău şi când vine vorba de diabetul zaharat (în jur de 32.000 de cazuri) şi tumorile maligne (20.000 de cazuri), dar şi în ceea ce priveşte cancerul, indiferent de tipurile lui. Şi virusul hepatitei C (VHC), care netratat poate duce la ciroză şi cancer hepatic, este o problemă de sănătate majoră în România, iar Doljul nu face excepţie, cu o incidenţă a bolii de 4,5%, aproape de maximul existent în ţară. În jur de 27.000 de doljeni ar trăi cu virusul hepatitei C, care se adaugă altor câtorva sute diagnosticaţi deja şi aflaţi în tratament. Şi exemplele ar putea continua.
„Ne-ar trebui 20 de ani să ieşim din această situaţie“
Dacă este să căutăm cauzele pentru care s-a ajuns în această situaţie, două se vor regăsi pe lista prezentată de toţi medicii specialişti în bolile enumerate mai sus:
