In Franţa ministrul de interne Manuel Valls a anunţat noi criterii în vederea legalizării situaţiei celor fără acte în regulă. O circulară a fost publicată în acest sens, dar ea nu prevede măsuri spectaculoase cum a fost cazul în 1981 cînd a fost reglementată situaţia a 131 000 de străini, sau cum s-a întîmplat în 1997, cînd 80 000 de imigranţi clandestini au primit documente de identitate valide.
Se poate spune deci, la acest capitol, că socialiştii rămîne prudenţi, că politica lor în materie de imigraţie nu reprezintă o ruptură brutală faţă de cea încarnată de Nicolas Sarkozy. Iar unele asociaţii se declară chiar dezamăgite, deşi salută unele măsuri “pozitive”. Actualul preşedinte François Hollande afirmase de fapt chiar la ora campaniei electorale în vederea prezidenţialelor că nu preconiza o creştere a numărului de regularizări a clandestinilor. Anual, în Franţa, cam 30 000 de străini fără acte în regulă îşi văd situaţia oficializată şi legalizată, dar acest număr nu va creşte. In realitate, cam între 350 000 şi 500 000 de străini aşteaptă în Franţa să obţină un permis de sejur legal.
Manuel Valls introduce cîteva criterii clare destinate să-i favorizeze pe strănii care dispun de un loc de muncă şi care şi-au şcolarizat copiii. Vor putea avea deci acte în regulă cei care se află în Franţa de cel puţin 5 ani şi care au fost angajaţi măcar timp de opt luni în ultimii doi ani, sau măcar timp de 30 de luni pe durata celor cinci ani. Cei care se află în Franţa de trei ani de zile, vor primi acte în regulă dacă demonstrează că au lucrat cel puţin 24 de luni în tot acest timp, sau măcar opt luni pe durata ultimului an. In ce-i priveşte pe tineri, mai ales pe elevii de liceu, ei vor putea avea acte în regulă dacă au fost şcolarizaţi şi au frecventat cu asiduitate şi în mod serios şcoala măcar timp de doi ani.
Cum spuneam, reacţiile la aceste măsur
