Punem istoria pe podium! Gala ProSport, de la 19:00, LIVE pe Sport.ro şi www.prosport.ro! Toţi medaliaţii olimpici all-time ai României sunt invitaţi
Acum două luni a suferit o operaţie dificilă, fiind în pericol de a-şi pierde braţul.
În trecut, a fost nevoit să-şi vândă mănuşile cu care a apărat la Sevilla.
În toamna lui 2011, Helmuth Duckadam era fericit. Abia instalat ca antrenor la , Ilie Stan îl invita la antrenamentele, în cantonamentele şi în deplasările Stelei. Până atunci, uriaşului de la Sevilla asemenea activităţi îi erau interzise. Acceptat de patron, era lucrat sistematic de alţii din conducere, ironizat că n-are decât un costum şi ţinut departe de lucrurile importante de la Steaua.
În toamna lui 2012, a mai trecut printr-o încercare, o intervenţie chirurgicală dificilă, urmare a unei boli pe care o cară cu el de peste 20 de ani. Un om cât muntele, aparent puternic, chinuit de un vas de sânge mai mult decât de toate necazurile unei vieţi în fotbal.
Norocul din 1982
Duckadam a debutat la UTA în 1979, iar presa îl numea Ducadam, fără k, probabil pentru a da o tuşă românească numelui său cu rezonanţe nemţeşti. În vara acelui an, UTA a retrogradat pentru prima oară în istoria ei, iar Helmuth a evoluat doi ani în Divizia B, plonjând curajos peste smocurile de iarbă de la Moldova Nouă, Anina sau Câmpia Turzii. În 1981, UTA a repromovat, iar în câteva luni Duckadam era chemat de Mircea Lucescu la echipa naţională.
Dar, după numai un an pe prima scenă, UTA a picat din nou, iar Lucescu l-a sfătuit pe Helmuth să meargă la o echipă de cupe europene. Se vorbea de Craiova, care avea superechipă, dar nu stătea grozav la portari. Lung abia revenise după hepatită, Boldici mai gafa, aşa că Duckadam părea o soluţie. Până la urmă, Lung a făcut meciuri excelente în acea toamnă în Europa, revenind şi la echipa