Cairo a accelerat redactarea controversată a Constituţiei, care trebuie votată joi, în timp ce Egiptul traversează cea mai gravă criză de la alegerea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, din cauza prerogativelor excepţionale pe care şi le-a arogat.

Două înalte instanţe judiciare au denunţat acest decret prezidenţial. La o zi după mobilizarea populară inedită împotriva lui Morsi, opozanţii şi forţele de ordine continuau confruntările la Cairo.

"Învăţăm. Învăţăm să fim liberi. Nu am cunoscut niciodată acest lucru înainte. Învăţăm să dezbatem. Să avem opinii diferite. Să devenim o majoritate sau o minoritate", a afirmat la rândul său Morsi, într-un interviu publicat miercuri de săptămânalul american Time, respingând acuzaţia că ar fi un "nou faraon".

Fraţii Musulmani, mişcare din care provin preşedintele şi partidul islamist Al-Nur, au cerut organizarea unei manifestaţii "masive", sâmbătă, la Cairo, pentru a-l susţine.

Fraţii Musulmani au anulat o manifestaţie precedentă convocată pentru marţi, care ar fi coincis cu cea a opozanţilor lui Mohamed Morsi.

Aceştia din urmă s-au adunat cu miile în piaţa Tahrir, aceasta fiind cea mai importantă mobilizare împotriva preşedintelui de la alegerea sa în iunie.

Miercuri, Curtea de Casaţie a anunţat suspendarea lucrărilor până la anularea controversatului decret, iar Înalta Curte Constituţională a considerat nejustificate acuzaţiile de subiectivitate la adresa lui Mohamed Morsi.

La 22 noiembrie, acesta a emis un decret prin care îşi plasează deciziile la adăpost de orice recurs în justiţie şi a decis că nicio instanţă nu poate dizolva comisia constituantă, o instanţă care a fost vizată de numeroase critici din partea liberalilor şi laicilor care o acuză că este dominată de islamişti.

Or, componenţa acestei comisii face în prezent obiectul unui recurs în faţa Înaltei Curţi Consti