Din Viena, am adus o cutie de chibrite. Austria-Vienna, scrie pe ea, și Mozart se uită la mine când aprind un chibrit. E o cutie cilindrică, ca dintr-un exercițiu de geometrică din vremurile de mult apuse.

Am zis că aprind? Să am pardon: am aprins – cutia s-a epuizat. Adică cutia a rămas, dar nu mai sunt chibrite. Cel puțin nu austriece. Credeam că nu trebuie să fac altceva decât să schimb chibritele.

Aș! Câtă naivitate încape încă în mine! Chibritele austriece s-au aprins dintr-odată – pe cele românești trebuie să le tot trag de fosforul de pe dos. Se strică unul, se strică al doilea, al treilea…, și apoi, într-un târziu, se aprinde cu chiu cu vai al patrulea sau al cincilea.

Și noi ne pregătim de alegeri și vrem o altă Românie…

Din Viena, am adus o cutie de chibrite. Austria-Vienna, scrie pe ea, și Mozart se uită la mine când aprind un chibrit. E o cutie cilindrică, ca dintr-un exercițiu de geometrică din vremurile de mult apuse.

Am zis că aprind? Să am pardon: am aprins – cutia s-a epuizat. Adică cutia a rămas, dar nu mai sunt chibrite. Cel puțin nu austriece. Credeam că nu trebuie să fac altceva decât să schimb chibritele.

Aș! Câtă naivitate încape încă în mine! Chibritele austriece s-au aprins dintr-odată – pe cele românești trebuie să le tot trag de fosforul de pe dos. Se strică unul, se strică al doilea, al treilea…, și apoi, într-un târziu, se aprinde cu chiu cu vai al patrulea sau al cincilea.

Și noi ne pregătim de alegeri și vrem o altă Românie…