Mulţi dintre cei care nu cred în evaluările Uniunii Europene, care consideră că supravegherea Bruxelles-ului transformă România într-o colonie, scepticii privatizărilor, dar şi destui dintre cei care-l dispreţuiesc pe Traian Băsescu vor vota pe 9 decembrie cu USL.

Pentru prim data după căderea comunismului românii nu vor mai vota delimitaţi de o falie ideologica: până în 2000 graniţa a fost construită în jurul discursului anticomunist, iar majoritatea alegătorilor care se autodefineau de dreapta votau în acest sens; în 2004 Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr i-a convertit pe foştii militanţi anticomunişti în jurul unui program economic de dreapta şi a discursului anticorupţie; iar în 2008 PDL şi PNL şi-au conservat separat susţinătorii, în vreme ce PSD a fost votat, ca de obicei, mai mult de oamenii care au nevoie să fie asistaţi de stat, de cei mai în vârstă, mai mult de locuitorii satelor decât de ai oraşelor.

Votanţii USL sunt insă destul de eterogeni, fiindcă elctoralul liberal estompează ruralitatea şi lipsa de educaţie a celor care-i preferă în mod tradiţional pe socialişti. Totuşi diferenţele se menţin astfel că aproape 60 la sută dintre cei care spun că pun ştampila pe USL locuiesc la sate, conform unui sondaj IRES şi mai puţin de 20 la sută dintre cei care susţin alianţa liberalilor cu socialiştii au studii superioare. De aceea cei care votează USL sunt mai permeabili la propagandă, mai uşor de convins, de pildă, că Uniunea Europeană tinde să devină un imperiu care profită de periferiile lui, că România este doar un experiment al liderilor occidentali, interesaţi să cumpere ţara bucată cu bucată. Cercetările făcute de Vasile Dâncu şi echipa lui scot la iveală că aproape 70 la sută dintre alegătorii USL au încredere scăzută în UE, iar 80 la sută nu au încredere în justiţie. Această tendinţă le-ar da după alegeri liderilor socialişti şi liberali