„Trecutul satului Broşteni, Ialomiţa, este legat de numele lui Evanghelie Zappa. Grec de origine, născut în anul 1800 în Labovu din Epirul de Nord, a avut mai multe îndeletniciri în tinereţe, consemnîndu-se îndeosebi participarea sa, între 1821-1829, la luptele pentru independenţa Greciei. Venit în Ţara Românească pe la 1830, s-a stabilit întîi la Brăila, apoi în Bărăganul ialomiţean. Fire întreprinzătoare, Evanghelie Zappa avea să facă, în doar cîţiva ani, una din cele mai însemnate averi din societatea românească a vremii sale. Faptele de filantropie ale lui Evanghelie Zappa, făcute pînă la stingerea sa din viaţă la 19 iunie 1865, sînt cunoscute. A avut el, cel dintîi, ideea reînvierii Jocurilor Olimpice, devenite astăzi mari evenimente sportive ale întregii lumi, a sprijinit refacerea Bucureştilor după marele incendiu din 1847, a dat o sumă însemnată pentru întemeierea Societăţii Literare – Academia Română de mai apoi –, a dat bani pentru înzestrarea oştirii ţării şi multe altele.“

DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani La Căiuţi Bumbeşti-Livezeni Rîndurile de mai sus îi aparţin arheologului Emil Lupu, cercetător la Institutul Naţional al Patrimoniului şi autor a numeroase investigaţii arheologice; el şi-a propus să cutreiere partea de sud a ţării şi să documenteze prin propriile observaţii locurile în care urme arheologice şi arhitecturale amintesc de istoria noastră. Printre acestea se numără şi satul Broşteni, cu ce a mai rămas din bogata şi frumoasa reşedinţă a lui Vanghelie Zappa. Cea despre care avem informaţii contemporane de la Dimitrie Bolintineanu: el poposeşte aici însoţindu-l pe Alexandru Ioan Cuza în drumul lui către Poarta otomană, de unde trebuia să obţină firmanul de numire ca domnitor.

Construit începînd cu 1857 – aşa cum îl descrie Bolintineanu, „o casă mare, îngrădită cu ziduri, o grădină cu fructele şi flo