Twitter şi Instagram sunt două reţele populare, nu cu prea multe în comun la prima vedere, şi care au debutat în online în perioade diferite. Dar prima a popularizat un semn pe care a doua l-a preluat şi-l foloseşte mai departe. Este vorba de „hashtag" sau, în traducere, diez.

Reţeaua socială Facebook este mai familială, e un mediu mai deschis spre cunoaştere şi în care ai timp să te descrii. Twitter, pe de altă parte, este o reţea mai rapidă, informaţia trebuie să circule în flux continuu, dar să fie concisă, iar găsirea ei şi integrarea într-o temă mai largă trebuie să fie procese fluide. Aici, a intervenit hashtag-ul sau # în forma sa grafică.

Dacă istoria României ar fi în limbaj twitterian, atunci ar arăta aşa: „Istoria ne vorbeşte despre #daci şi #romani, trece la #voievozi, #fanarioti şi #regi. Zice apoi de #comunism; încheie cu #democratia." Acesta este un mesaj pentru Twitter, are mai puţin de 140 de caractere şi iese în evidenţă prin acel diez aşezat înaintea unor cuvinte. Ei bine, fix acel diez ajută la găsirea menţiunilor pe marginea unui subiect. De exemplu, o căutare pe Twitter după „#romani" întoarce toate mesajele publicate pe acest subiect.

#PrimiiPasi pentru hashtag

Sistemul acesta de gestionare a mesajelor a fost inventat pe Twitter la un an după ce reţeaua socială a fost lansată. Chris Messina, actualmente designer pentru Google+, este supranumit „naşul hashtag-ului" pentru că el l-a introdus prima dată în 2007, notează „The New York Times". Însă el a venit cu ideea ca înaintea unor cuvinte sau grupuri de cuvinte mai importante să fie folosit semnul lirei britanice (£), dar asta a dat naştere altei probleme.

„La început, oamenii care nu cunoşteau Twitter prea bine întrebau: «Ce-i cu semnul acesta al lirei? De ce îl văd?»", a declarat Ginger Wilcox, fondatoarea Institutului pentru Marketing în Social Media. Tot ea fixea