- Istoric - nr. 233 / 29 Noiembrie, 2012 Au fost timpuri potrivnice, de ura, impilare nationala si sociala. O generatie de romani adevarati, capabili insa de sacrificiu si daruire pentru un ideal. IDEALUL NATIONAL. Au luptat cu arma in mana pe fronturile de lupta sau, uneori, in spatele frontului inamic. Si-au pus apoi, dupa 1 Decembrie 1918, abnegatia, priceperea si capacitatea profesionala in slujba consolidarii Romaniei Mari. Poate ca, din cand in cand, avem datoria morala sa ne amintim de ei. De faptele, dar mai ales de puterea exemplului lor. Florea Bogdan, profil de erou A fost ofiter in Armata austro-ungara, dar a refuzat sa lupte intr-un razboi care nu era al lui. La scurt timp dupa inceperea Primei Mari conflagratii a secolului XX, aflat pe frontul din Galitia, a dezertat, ajungand in Romania. Florian Bogdan sau Florea Bogdan, cum apare in alte surse – un muresean cu o biografie atipica – fost inginer in viata civila, dupa dezertarea sa din armata imperiala a fost cooptat ca ofiter de informatii si contraspionaj in Armata Regala Romana. La terminarea razboiului, Bogdan a fost desemnat parlamentar in primul Parlament al Romaniei reintregite, iar pentru foarte scurt timp a fost chiar Prefect al judetului. In timpul razboiului, actiunile sale pe linie de informatii si contraspionaj s-au dovedit deosebit de utile pentru pregatirea actiunii din data 14 august 1916, moment in care Marele Cartier General al Armatei Romane – conform Conventiei politico-militare incheiate cu puterile Antantei – a pus in aplicare Planul de operatii "Ipoteza Z”. Momentul ales – 14 august 1916 – era nefavorabil atat Romaniei, cat si Antantei, mai ales din cauza situatiei precare a acesteia din urma pe fronturile europene. Totusi, conform intelegerilor convenite anterior, in noaptea de 14/15 august 1916, importante efective ale Armatei Romane au trecut Carpatii in Transilvania, unde a