Abia conceput, noul plan de reducere a datoriilor Greciei şi-a pierdut deja din credibilitate.
O serie de documente şi mai mulţi oficiali au arătat că ţintele de reducere a datoriei stabilite de creditorii internaţionali nu vor putea fi atinse dacă se porneşte de la premisele actuale, iar banca centrală a Germaniei nu vrea să renunţe la profiturile care i se cuvin din obligaţiunile greceşti deţinute de BCE.
Analiştii spun că sub masca noului acord se ascunde unul dintre coşmarurile Berlinului, că guvernele din zona euro va trebui să suporte pierderi pentru împrumuturile destinate Greciei.
Jens Weidmann, şeful Bundesbank, una dintre cele mai influente bănci centrale din UE, a atacat unul dintre principalele puncte ale planului, acela ca băncile centrale să cedeze Atenei câştigurile de 11 miliarde euro obţinute pentru acestea de BCE cu obligaţiunile greceşti. Banca centrală a Germaniei nu va renunţa la câştiguri dacă acest lucru nu va fi permis de Bundestag.
"Parlamentul german decide cum vor fi folosite câştigurile Bundesbank precum şi alte venituri ale Germaniei", a declarat Weidmann pentru cotidianul Die Welt. Şeful băncii centrale germane se opune cu hotărâre oricărei cheltuieli suplimentare făcute de Berlin pentru salvarea statelor cu probleme din zona euro.
Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a încurajat însă parlamentarii ţării sale să sprijine noul plan. Votul ar putea avea loc vineri.
Dar toate măsurile aprobate la începutul acestei săptămâni nu vor reduce datoria Greciei la 124% din PIB în 2020, după cum au stabilit miniştrii de finanţe din zona euro, ci la 126,6% din PIB, scrie Financial Times, care citează o serie de documente obţinute de publicaţia britanică şi mai mulţi oficiali.
Diferenţa va fi recuperată mai târziu, după ce Grecia obţine un excedent bugetar primar, adică atunci când încasările vor ajunge să fi