FOTO - Documentele unirii
Merită 1 Decembrie să fie Ziua Naţională a României?
Ziua Naţională a României a fost stabilită pe data de 1 Decembrie, prin Legea nr. 10 din iulie 1990. Deşi nu se menţionează în lege, Ziua Naţională marchează proclamarea unirii Transilavaniei şi a Banatului cu Regatul României.
Puterea politică de la începutul anilor '90 a avut astfel câştig de cauză în faţa opoziţiei, care cerea ca Ziua Naţională să fie sărbătorită pe 22 decembrie, zi în care Nicolae Ceauşescu a fost înlăturat de la conducerea ţării.
Dincolo de importanţa istorică a datei de 1 Decembrie, în România încă există voci care susţin că data Zilei Naţionale ar trebui schimbată. În sprijinul acestei idei ar putea fi aduse cel puţin două argumente importante, pe care le-am putea numi „argumentul unirii propriu-zise” şi „argumentul evenimentului mai important”.
Argumentul unirii propriu-zise
Pe 1 Decembrie, românii sărbătoresc Marea Unire, însă această dată poate fi considerată în foarte mică măsură ca data reală a unirii. După Primul Război Mondial, înfăptuirea „visului de veacuri a poporului român”, adică unirea tuturor românilor într-un singur stat, a cunoscut mai multe etape. Unirea Basarabiei cu România a fost adoptată de Sfatul Republicii Democratice Moldoveneşti, pe 9 aprilie 1918. Actul a fost ratificat pe 22 aprilie, de Regele Ferdinand şi pe 29 decembrie 1919, de Parlamentul României. Unirea Bucovinei cu România a fost hotărâtă pe 27 octombrie 1918, de Adunarea Naţională Constituantă a Bucovinei şi declarată pe 28 noiembrie 1918. Actul unirii a fost confirmat de Regele Ferdinand, prin decretul din 31 decembrie 1918 şi de Parlamentul României pe 29 decembrie 1919.
Şi, în fine, unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România a urmat acelaşi curs. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească a
