Cristian Meleşteu, Radiografia unei zile de mai, Editura Cartea Românească,

Bucureşti, 2012, 199 pag.

Volumul lui Cristian Meleşteu, Radiografia unei zile de mai, a fost premiat la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România, ediţia 2012. Autorul (n. 1977) nu se află la debut (a mai publicat versuri şi proză), dar abia acum are şansa, prin numele unei edituri prestigioase, să devină cunoscut în lumea literelor.

Cele trei povestiri din Radiografia unei zile de mai au „fabule” diferite, însă discursul narativ este unul comun, chiar dacă în prima relatarea se face la persoana I, iar în celelalte, la persoana a III-a. În proza care dă titlul cărţii, un scriitor-ziarist ajunge, înainte de 1989, la ospiciu. Îngerii de pe pereţii capelei din apropierea stabilimentului de boli psihice îi îndeplinesc trei dorinţe, ca răsplată pentru munca de reîmprospătare a picturii aşezământului religios. Una dintre acestea i-l aduce coleg de cameră pe medicul care-l trimisese la nebuni, fost colaborator al Securităţii. Scriitorulziarist îl decapitează cu un topor, îi fură o pernă de bani (verzişori) şi devine, după revoluţie, un om bogat, cu afaceri manageriate de o nevastă pragmatică, pe care o omoară, la un moment dat, accidental. Aventura extraordinară continuă printr-o decizie autoimpusă de ispăşire a păcatelor într-o mină, participarea la o mineriadă, îndrăgostirea de o femeie de-a locului. În Colonia subterană, un bărbat torturat de neputinţa de a dormi intră în lumea homleşilor, a aurolacilor din canale, cărora le devine şef şi le impune o organizare strictă. Cu reprize de narcolepsie şi şedinţe periodice, viaţa din subterană curge monoton şi mulţumitor, până în clipa în care doreşte o fată. Gelozia îi ruinează însă şi dragostea, şi construcţia „monarhică“ a coloniei de aurolaci. Ultimul pahar de vin (Fals tratat despre o iubire imposibilă