"România avea la 1918 o moştenire extrem de importantă: cea a lucrului bine făcut, dobândită pe parcursul a cinci decenii, din 1866 până în 1913, când şi-a construit şcoli foarte bune, drumuri pentru mărfuri şi persoane, căi ferate şi mari construcţii asemeni podului de Cernavodă construit de inginerul Anghel Saligny, care atunci când a trecut primul tren, a stat sub pod, într-o barcă alături de familia sa, pentru că garanta cu viaţa buna execuţie. Un alt factor extrem de important este că ţara se baza pe o elită morală condusă de oameni precum I.C Brătianu şi Mihail Manoilescu. Acum am pierdut însă vocaţia lucrului bine făcut şi nu sunt de vină doar anii grei de comunism", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Oamenii de afaceri ai vremii erau preocupaţi să citească ziarele care relatau despre mersul economiei, dar şi despre evenimentele de peste graniţe. Ziarul economic al vremii se numea Argus şi avea redacţii la Bucureşti, Bruxelles şi Paris. În ediţia din 5 ianuarie 1921, al doisprezecelea an de apariţie, ziarul Argus publica pe prima pagină un articol în care jurnalistul se întreba: "Când vom avea un buget?", subiect extrem de actual şi în prezent, la 80 de ani distanţă. Spaţiu important era alocat unui articol despre furturile de la CFR şi despre îmbunătăţirea situaţiei personalului companiei de căi ferate, un alt subiect care ţine şi astăzi prima pagină a ziarelor. Publicaţia mai scria în 1921 despre producţia cărbunelui din Germania, despre criza şomajului din Franţa, dar şi despre "propaganda în străinătate" şi despre cum trebuia să se prezinte România la un târg de la Lyon.
Realitatea surprinsă de prima pagină a ziarului Argus în 1921 nu diferă foarte mult de cea surprinsă de ziare în 2012, când Guvernul întârzie să prezinte un buget, CFR este într-o situaţie dificilă, iar România trebuie să îşi îmbunătăţească
