Au trecut mai bine de 21 de ani de la apariţia legii funciare. O lege care s-a vrut a fi una reparatorie, dar s-a dovedit o cutie a Pandorei. De cum s-a slobozit dreptul de proprietate asupra pământului, au şi început necazurile. Din păcate, interminabile pentru foarte mulţi! Vrajbă, ură, scandaluri, bătăi, procese, toate au luat locul bunei convieţuiri, sapa fiind adesea folosită ca “armă a dreptăţii” şi nu la prăşit. Protagonişti: bunii vecini, prieteni şi, ce-i mai rău, rudele cele mai apropiate, frate cu soră, copii şi părinţi. Miza: o palmă de pământ, un hat “săltăreţ” ori vreun gard “plimbăreţ”. Un câştig e sigur: instanţele de judecată au lucrat şi lucrează la capacitate. La “supraplin” chiar! Bani daţi cu duiumul, uneori cu mult peste preţul pământului de la care s-a iscat atâta patimă şi ură. Aşa se face că, după atâta amar de vreme, încă mai e mult pământ fără titluri de proprietate, mai ales păduri, mult prea multe procese pe rolul instanţelor, oamenii care se duşmănesc iremediabil. În cifre, iată cum arată acum Legea 18/1991. La nivelul judeţului Neamţ, 190.337 ha este suprafaţa ce urma a fi pusă în posesie, pentru care trebuiau emise 116.526 titluri de proprietate, terenuri agricole. Capitol la care se stă mai bine. Au mai rămas de dat 454 titluri de proprietate, pentru suprafaţă de 9.663 ha. La păduri, se stă mai rău. Pentru 75.232 ha terenuri cu vegetaţie forestieră era da emis 22.6032 titluri de proprietate. Minusul la titluri e de vreo zece ori mai mare decât la cele agricole. Deşi suprafeţele de pus în posesesie sunt cu mult mai mici, cele mai frecvente fiind de doar jumătate de hectar! Pe situaţia statistică a apărut o primă rubrică nouă: cereri validate pentru despăgubiri. Deja s-au adunat 175 pentru 1.075 ha terenuri arabile. Nici o cerere pentru acordarea de despăgubiri în loc de pădure. Altă rubrică se referă la cererile în curs de validare, în