În general, majoritatea oamenilor din zilele noastre consideră bacteriile sau microbii ca fiind un duşman al speciei umane, acest fapt fiind reflectat în atitudini variate – de la abuzul de antibiotice, până la mesaje publicitare de genul „produsul X omoară 99% din bacterii“. Este drept că unele specii de bacterii, în anumite circumstanţe, pot fi extrem de periculoase, însă acesta nu este un argument pentru a le condamna pe toate la dispariţie. Puţini ştiu că numărul bacteriilor din organismul nostru este de 10 ori mai mare decât cel al celulelor propriului nostru corp, iar numai la nivelul tubului digestiv trăiesc între 1 şi 2,2 kg de bacterii. Modificări ale acestor populaţii de bacterii pot conduce la afecţiuni variate, precum boli ale tubului digestiv, ale pielii, boli metabolice, boli autoimune şi alergice, dar nu numai. Existenţa microbiomului uman (adică a populaţiilor bacteriene din corpul nostru) este cunoscută de multă vreme, însă numai recent , odată cu dezvoltarea posibilităţilor tehnice, a început investigarea acestuia pentru a putea caracteriza care specii de bacterii sunt benefice şi care dăunătoare. Microbiomul uman este într-o continuă dinamică, ajustându-se condiţiilor noastre de viaţă. În cadrul acestuia există bacterii care sunt esenţiale supravieţuirii speciei umane. Cea mai mare populaţie de bacterii a corpului nostru se găseşte în tubul digestiv. La acest nivel trăiesc câteva mii de specii bacteriene. Tratamentul probiotic, spre exemplu, presupune utilizarea bacteriilor benefice pentru a rezolva anumite tulburări gastrointestinale. Un exemplu probiotic comun este reprezentat de iaurturile care conţin lactobacili. Scopul lor este acela de a coloniza tubul digestiv şi de a reface echilibrul proceselor metabolice locale. Totuşi, există încă multe necunoscute legate de tratamentul probiotic. Spre exemplu, unele bacterii neutre pot deveni dăunăt