Graffiti

Ajunsesem cu figurile la capătul tablei şi

fâstâcit abia dacă bâiguiam o câtime din problemă

desemnând într-un cerc meschin

fără centru

pasăminte împărţisem tabla greşit o suprafaţă

pe care vai o uram

fiindcă la matematici eram un zero tăiat în patru Asta

unu la mână şi doi

tocmai venise primăvara

din căptuşeala hainei ţigările îmi dădeau ghes

şi o falsă verişoară cu ochii verzi dornică

să-şi cunoască podoabele mă aştepta să-i număr

nasturii înmuguriţi sub bluză

Dus eram şi tocmai pluteam

pe tulburea mătase a promisiunilor când auzii

ca prin vis îndemnul brutal şi totuşi persuasiv

al profetului

Moaie creta în cerneală şi trage linia pe zid

îndrăzneşte nu fi leneş

eu plătesc toate pagubele

Domnul nostru Arhimede

astfel poreclit un personaj bizar şi misogin

ultimul boem din oraş cu ochelari de sârmă

dedicat fanatic matematicii într-o mansardă plină

cu mecanisme ciudate pendule şi şoareci

lunete de alamă şi tomuri vechi cum se văd

doar în gravurile Evului Mediu la alchimiştii

fascinaţi de piatra filozofală

Fă cum îţi spun şi trage linia pe perete

auzii repetat implacabilul ordin

Dă-ţi drumul

încearcă şi uită ce nu ştii

Brusc mă simţii

invadat de o tainică fervoare şi fără să vreau

muiai creta în cerneală şi

Din neştiinţă şi teamă

primele figuri începură a se înfiripă sfielnic

prinzând conturul unor forme timide

apoi crescură inconştient unele dintr-altel

topindu-se criptic şi fluent ca nişte anagrame rupestre

combinându-se în forme stranii abstracte

de parcă însuşi profesorul în uimirea lui mi le-ar fi

dictat telepatic

de parcă un dulce elixir m