În cei 11 ani de construire a Autostrăzii A2 Bucureşti-Constanţa, România a cheltuit peste 750 de milioane de euro cu aceste lucrări. Fiecare dintre cei 184 de kilometri construiţi după Revoluţie a costat câte 4,1 milioane de euro, adică 4.100 de euro pe metru, iar viteza medie de execuţie a fost de 45 de metri pe zi. „Vedeta“ infrastructurii rutiere postdecembriste începuse bine în anul 2001, când au demarat lucrările pe primele tronsoane, între Bucureşti şi Drajna. În trei ani au fost gata cei aproape 100 de kilometri, la costuri de aproape trei milioane de euro/kilometru.

Apoi au început tergiversările. La următorul tronson, de 36,6 kilometri, între Drajna şi Feteşti, lucrările au durat şase ani. Au început în 2003 şi s-au finalizat abia în 2009. Construirea acestui segment a costat 54,5 milioane de euro, adică puţin sub două milioane de euro/kilometru, pentru că tronsonul este amplasat practic pe teren întins.

În paralel, pe tronsonul de 25 de kilometri din zona Feteşti-Cernavodă, finalizat în vremea lui Ceauşescu (1987), au fost reabilitate carosabilul şi viaductele, lucrări care au costat în total 26,8 milioane de euro şi au durat cinci ani.

Doi metri pe oră

Cât priveşte viteza de construire, unele tronsoane au fost executate într-un ritm de numai 16 metri pe zi, pentru ca la altele să se ajungă şi la 80 de metri pe zi (media europeană este de 95-100 de metri pe zi, iar vârfurile clasamentului trec de un kilometru pe zi). Media generală pentru Autostrada Soarelui (184 de kilometri în cele 4.000 de zile ale ultimilor 11 ani) este de 45 de metri pe zi, adică mai puţin decât jumătate din lungimea unui teren de fotbal. Sau, continuând calculele, mai puţin de doi metri pe oră. Lecţia albaneză

Cea mai bună comparaţie financiară pentru Autostrada Soarelui este ruta construită de Bechtel împreună cu subcontractorul tur