Foarte mulţi oameni de bună-credinţă realizează îngroziţi că marile puteri occidentale ar prefera ca preşedintele să-l desemneze ca premier pe Victor Ponta, în cazul în care USL va obţine majoritatea în alegerile de duminica viitoare şi nu va găsi un contracandidat din aceeaşi uniune care să poată forma un guvern cu susţinere parlamentară.

Pentru ei este de neînţeles de ce nu vor încerca europenii şi americanii, după alegerile din 9 decembrie, să blocheze numirea unui premier profund antieuropean şi antiamerican care, în cel mai fericit caz, va mima respectul pentru parteneriatele strategice ale ţării. Şi care, prin voinţa sau neputinţa sa, nu va putea opri asaltul axei Voiculescu-Dragnea-Antonescu asupra statului de drept.

Mai mult decât atât, nici nu îl vor susţine pe Traian Băsescu dacă acesta va decide să le ignore recomandările şi va refuza nominalizarea lui Ponta, chiar şi în absenţa unei alternative legitime. Practic, aşa cum arată lucrurile acum, în cazul în care preşedintele nu va reuşi să găsească în USL o altă variantă de premier decât Ponta, care, evident, să poată securiza o majoritate parlamentară, şi va declanşa o criză politică în urma căreia va fi din nou suspendat, îl vor lăsa singur.

Care este logica marilor puteri? Nu le mai pasă de România? Au realizat, peste noapte, că USL este, de fapt, forţa reformistă autentică de pe scena politică, iar Ponta liderul curajos care poate moderniza statul şi curăţa ţara de corupţi?

Nici vorbă. Nu şi-au pierdut nici luciditatea şi nici interesul. Le pasă de orientarea noastră strategică cel puţin la fel de mult ca în vară, când au făcut scut în jurul preşedintelui şi au zădărnicit puciul parlamentar prin care s-a încercat demiterea sa. Doar că acum situaţia este diferită.

În vară, USL era agresorul, iar preşedintele victima. USL călca în picioare legile, valorile democratice şi pr