Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri

Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.

“Presa reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi... Bucureşti”: “La Alba Iulia e sărbătoare mare azi (de obicei, în ziarele vremii, «azi» se referă la ziua de ieri, «ieri» la cea de alaltăieri, deci trebuie să înţelegem prin «azi» data de 1 decembrie, stil nou – n.r.), e ziua sfântă a neamului nostru întreg. Din desişurile munţilor, de pe Mureş şi Olt, de pe Târnave şi Someş, de pe Crişuri şi din Banat, se scurg spre cetatea istorică valuri-valuri de oameni liberi  (...) se adună azi acolo să desăvârşească visul marelui Voievod Mihai: Unirea tuturor Românilor din ţările surori, care să fie «baştele şi apărătură a toată creştinătatea». În sunetul clopotelor mitropoliei întemeiată de marele Mihai în Alba Iulia se încheie astăzi marele act istoric al neamului întreg, în vreme ce aci la noi, tot azi, cetatea lui Bucur primeşte cu braţele deschise pe marii luptători ai libertăţii şi creatori ai idealului nostru sfânt”.

Date istorice cu rezonanţă

Aşa cum s-a întâmplat şi alteori în cursul istoriei Casei Regale a României, s-a insistat pe suprapunerea unor date istorice. Regele Carol a voit să