Marea Unire este fructul normal si necesar al întregii deveniri istorice în spatiul carpato-danubiano-pontic, al tuturor luptelor duse cu mintea si cu bratele de locuitorii statornici ai acestui pămînt miraculos. Marea si Sfînta Unire s-a săvîrsit ca un proces eroic, în 1918, în trei etape: Unirea Basarabiei, la 9 aprilie; Unirea Bucovinei, la 28 noiembrie, Unirea Transilvaniei, a Banatului si a Tării Maramuresului, la 1 decembrie 1918. Toate aceste etape s-au împlinit cu vointa plebiscitară a locuitorilor acelor regiuni istorice, întărită de sprijinul românilor aflători în Vechiul Regat, fie în America, Australia, sau în alte zări. Totodată, unitatea românească s-a mentinut si a înflorit în sufletele românilor, datorită unei nobile forte interioare, dar a fost mereu potentată de marile personalităti create si ele de geniul românesc, inclusiv cele născute pe meleagurile dintre Bistrita, Moldova si Siret. Astfel, rezistenta spirituală a românilor basarabeni a fost sustinută si de episcopul Melchisedec Stefănescu (1823-1892), născut la Gîrcina, care a devenit episcop al Dunării de Jos, cu sediul la Ismail (astăzi, în Ucraina), cuprinzînd si cele trei judete din sudul Basarabiei: Bolgrad, Cahul si Ismail, care între 1856-1878, reveniseră la patria mamă. Este de remarcat faptul că, în 1918, Nicodim Munteanu, născut la Pipirig, viitor patriarh al României între 1939 si 1948, a devenit episcop al Basarabiei, atunci unite, păstorind pînă în 1920. Acesta va prevedea următoarele în ziua Înăltării Domnului Isus Hristos - hramul Mănăstirii Neamt - 1914, ca episcop de Husi si participant la sărbătoarea religioasă. „De sute de ani veniti la această mănăstire ca să întăriti în credinta crestin ortodoxă si în dragostea de neam.

Dar, ca să pătrundem pînă aici, acei din provinciile subjugate, ati trebuit să treceti granitele cu multă frică si cu mari greutăti. Tineti minte un l