Stadionul de la Cluj caută recunoaştere oficială peste graniţe, după ce a primit premii naţionale şi a ajuns pe copertele revistelor de specialitate din lume.

Stadionul pe care autorităţile locale clujene nu au bani să-l întreţină e promovat internaţional ca obiect de arhitectură. Cluj Arena este una dintre nominalizările României la premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene, Mies van der Rohe, ediţia din 2013.

Stadionul Cluj Arena a fost proiectat de arhitecţii biroului Dico şi Ţigănaş, la comanda Consiliului Judeţean şi a fost dat în folosinţă în toamna anului trecut. De atunci, autorităţile locale nu au reuşit să pună în valoare obiectivul şi să-l facă să funcţioneze prin organizarea, pe lângă competiţii sportive, şi a unor evenimente care să aducă beneficii financiare. Mai mult, forul judeţean face eforturi să plătească cheltuielile de întreţinerea ale arenei, motiv pentru care încalcă "tema luminoasă" a proiectului şi nu luminează arena pe timp de noapte. Deşi arhitecţii au susţinut ca stadionul de la Cluj să devină o clădire verde încă de pe planşe, autorităţile nu au agreat propunerea, pentru că aceasta presupunea investiţii suplimentare.

Cu toate acestea, proiectul stadionului a fost permiat deja la nivel naţional, în 2011 la Gala Ordinului Arhitecţilor din România fiind declarat cel mai bun proiect de arhitectură a anului şi în 2012 de Uniunea Arhitectilor din Romania, în cadrul Bienalei de Arhitectura la categoria "Clădiri publice". Proiectul de supraveghere video de la Cluj Arena a câştigat în 2012 şi unul dintre cele mai prestigioase premii ale industriei de profil, în cadrul unei gale care a avut loc la Praga. Liderul mondial în domeniu, compania suedeză Axis, l-a considerat drept „Cel mai bun studiu de caz din Europa Centrală şi de Est". Proiectul arhitecţilor de la biroul Dico & Ţigănaş, a ajuns deja pe coperţile revi