Cele mai mari companii ale României Mari, inclusiv Banca Naţională a României, erau cotate la Bursa din Bucureşti după Unirea din 1918. Se tranzacţionau şi credite ipotecare pe termen de 60 de ani şi efecte comerciale. Valoarea totală a tranzacţiilor la Bursa din Bucureşti depăşea 10,5% din cifra de afaceri a ţării (PIB-ul), în 1926. Anul trecut, abia s-a tranzacţionat echivalentul a 1,7% din PIB. În multe privinţe, Bursa era mai dezvoltată decât este azi.

În perioada interbelică, cea mai efervescentă perioadă de dezvoltare a societăţii româneşti, Bursa era peste drum de Banca Naţională a României (BNR), pe strada Doamnei din Bucureşti. Importanţa sa în economia României nu era cu mult mai mică decât cea a BNR.

Nu întâmplător, Banca Naţională, societate pe acţiuni pe vremea aceea, era una dintre cele mai tranzacţionate la bursă, atunci.

Acţiunile Băncii Naţionale a României s-au vândut la Bursa din Bucureşti la preţuri între 5.000 şi 15.000 de lei, inclusiv datorită dividendelor mari distribuite, scrie economistul Victor Axenciuc, în Evoluţia Economică a României, istoria statistică editată de Academia Română.

„În unele perioade, statul a deţinut până la 30% din capitalul băncii BNR. Banca oferea dividende mari pentru acţiunile sale, ceea ce urca de zeci de ori preţul unei acţiuni negociate la Bursa din Bucureşti“, scrie Victor Axenciuc.

Bursa a fost înfiinţată în 1881 şi a funcţionat până în 1929 şi ca bursă de mărfuri şi de efecte comerciale.

Bursa din Bucureştiul anilor de după Marea Unire avea produse pe care bursa din zilele noastre abia dacă îndrăzneşte să şi le dorească.

Se tranzacţionau şi aşa zisele „credite funciare urbane“, împrumuturi similare cu creditul ipotecar de azi, date de societăţi de credit pe termene de până la 60 de ani, pentru construcţii urbane sau activităţi agricole.

Societăţile de credit, unel