1 Decembrie 1918, ziua Marii Uniri. 10 Mai 1877, ziua proclamării Independenței de Stat a României. Ce ar trebui aniversat: momentul nașterii României ca stat independent, care și-a luat soarta în mâini, sau cel al reîntregirii istorice a pământului românesc? Sursa: VLAD STĂNESCU

Pe 10 Mai 1877, Principele Carol I al României își punea semnătura pe Declarația de Independență, votată în prealabil de Parlament. În contextul Războiului ruso-turc, România renunța la suzeranitatea otomană și refuza să mai plătească tribut. Independența României a fost recunoscută, în 1878, de Congresul de pace de la Berlin. În 1881, tot pe 10 mai, Carol I depunea jurământul, devenind astfel Regele României. Cu 15 ani în urmă, în 1866, tot într-o zi de 10 mai, intrase în București pentru prima oară și depusese cel dintâi jurământ de credință față de România. 10 Mai a fost, până la venirea comunismului, Ziua Națională a României.

Anul trecut, istoricul Neagu Djuvara a propus revenirea la această tradiție. "Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Națională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de dupa Revoluția din Decembrie '89. (...) Nu e adevărat ca 1 decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite", a argumentat istoricul. Acesta mai avansează un avantaj al datei de 10 mai: "era în anotimpul cel mai frumos din țara noastră; poate lumea să dănțuiasca în stradă, pe când la 1 decembrie..."

Este drept că 1 Decembrie, ziua Marii Uniri, aleasă ca zi națională după Revoluția din Decembrie '89, este problematică din punct de vedere al vremii, nu întotdeauna prietenoase. O altă problemă o reprezintă faptul că pentru o bună parte dintre maghiari momentul nu este chiar aniversar, dată fiind încărcătura istorică a desprinderii de Ungaria a teritoriului în care străbunicii lor se considerau acasă.

Pe de altă parte, 10 Ma