Jandarmi, fanfară şi familia Ponta: Victor, Daciana şi copiii. E semn că s-au deschis de 1 Decembrie porţile guvernului. Clădirea e mai degrabă anostă, cu încăperi rectangulare şi lumină rece, fără să aibă mare lucru de spus sau de arătat. Excepţie fac scaunele. Poporul curios le dă ocol şi câte unui mai înfipt prinde curaj şi se aşază: “Hai acolo, că acolo stă boieru’”. “Staţi cât vreţi pe scaune, dar o să vedeţi să nu sunt prea confortabile”, încearcă Ponta să intre în rolul premierului sfios, pe-o mână cu poporul.
Daniel Constantin are nevoie de prezentare: "E domnul ministru al Agriculturii"
Baia de mulţime e serios încurcată de cablurile tv, dar premierul nu se plânge. Cinci-zece minute, cât arată electoratului sala de şedinţe unde se iau deciziile în guvern, zâmbeşte la camere, strânge mâini, adună petiţii pe care le trece din mână în mână fără ţintă precisă.
Oamenii se mai plâng de câte un ministru. Dar Ponta are soluţii: cedează, până la alegeri, oricărui votant interesat, scaunul ministrului aflat oricum în campanie. “Acolo are scaunul. Vă duceţi să staţi pe scaunul lui până pe 9”. După, are alte planuri. “Stăm, ce să facem? O săptămână de nebunie mai avem şi după aia ne apucăm”.
Cât Victor Ponta, flancat de zâmbetul forţat al lui Radu Stroe, dezbate despre statul pe scaun şi statul în general, Daniel Constantin îşi face stingher loc prin mulţimea pestriţă care sufocă sala. “E domnul ministru al Agriculturii”, îl prezintă un consilier, văzând că mulţimea e mai degrabă inertă. “A, da, de la Antenă”, se bucură o doamnă în vârstă de revelaţia momentului.
Încurcat de situaţie şi de camerele tv care stau cu spatele, ministrul îşi face loc într-o poză de grup. Ar da şi autograf, dar n-are pix. Semnează pe un steag până la urmă. Spre ieşire găseşte doi admiratori declaraţi. “Suntem de la domnu’ Piedone, consilieri voluntari”, int